Deși dieta ketogenică a devenit populară pentru pierderea rapidă în greutate și beneficiile metabolice imediate, numeroase studii clinice atrag atenția asupra potențialelor riscuri pe termen lung asociate cu acest regim alimentar restrictiv. Dr. Lygia Alexandrescu, nutriționist acreditat al Comitetului Internațional Olimpic (CIO), avertizează că adoptarea dietei keto pe o perioadă îndelungată poate cauza dezechilibre nutriționale și afectează sănătatea generală, în special atunci când nu este monitorizată atent de un specialist.
Deficiențele nutriționale și impactul asupra sănătății
O dietă ketogenică implică reducerea drastică a consumului de carbohidrați, ceea ce limitează accesul organismului la numeroase surse esențiale de vitamine și minerale. Potrivit unui studiu publicat în The American Journal of Clinical Nutrition (2020), cei care urmează dieta keto pe termen lung riscă să dezvolte deficiențe de vitamine din complexul B, cum ar fi tiamina (B1), folatul (B9) și vitamina C. Aceste deficiențe apar din lipsa consumului de fructe și legume bogate în carbohidrați și pot afecta funcționarea sistemului nervos, imunitar și cardiovascular.
Un alt studiu efectuat de Harvard School of Public Health (2019) a arătat că cei care urmează o dietă keto strictă sunt expuși la deficiențe de fibre, ceea ce poate conduce la probleme digestive, cum ar fi constipația cronică. În lipsa unui aport adecvat de fibre din cereale integrale, legume și fructe, sănătatea intestinală este compromisă, iar microbiota intestinală nu poate funcționa optim, ceea ce poate afecta și metabolismul general.
Creșterea riscului de boli cardiovasculare
Deși unele studii sugerează că dieta keto poate îmbunătăți nivelurile de colesterol bun (HDL) pe termen scurt, cercetările pe termen lung arată efecte adverse asupra sănătății cardiovasculare. Un studiu publicat în The Journal of the American College of Cardiology (2021) a analizat impactul dietei keto asupra profilului lipidic și a constatat că un aport ridicat de grăsimi saturate (din carne roșie, unt și lactate grase) crește nivelul de colesterol LDL („colesterolul rău”), ceea ce poate duce la ateroscleroză și boli coronariene.
Același studiu a evidențiat faptul că persoanele care urmează o dietă ketogenică au un risc crescut de dezvoltare a bolilor cardiovasculare, în special atunci când grăsimile saturate nu sunt monitorizate atent. Consumul excesiv de astfel de grăsimi crește inflamația sistemică și poate duce la blocarea arterelor, crescând riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral.
Efecte asupra sănătății renale și hepatice
Restricțiile severe de carbohidrați și aportul ridicat de proteine și grăsimi pot pune o presiune semnificativă asupra ficatului și rinichilor, în special la persoanele cu predispoziție către afecțiuni ale acestor organe. Un studiu realizat de National Kidney Foundation (2020) a arătat că persoanele care urmează o dietă keto pentru perioade prelungite pot dezvolta hiperuricemie, un factor de risc pentru dezvoltarea pietrelor la rinichi și guta.
Cetoza, starea metabolică indusă de dieta keto, solicită în mod constant ficatul pentru a produce cetone, care sunt folosite de organism drept sursă alternativă de energie. Un studiu publicat în Liver International (2018) a arătat că, la persoanele predispuse la boli hepatice, cetoza prelungită poate agrava problemele hepatice preexistente, ducând la steatoză hepatică (ficat gras non-alcoolic).
Posibilitatea de afectare a sănătății osoase
Un alt risc pe termen lung asociat cu dieta ketogenică este impactul asupra sănătății osoase. Potrivit unui studiu publicat în The Journal of Bone and Mineral Research (2021), nivelurile scăzute de carbohidrați din dieta keto pot duce la acidoză metabolică ușoară, ceea ce poate afecta densitatea osoasă și crește riscul de osteoporoză. Consumul redus de alimente bogate în calciu și vitamina D, cum ar fi laptele și cerealele fortificate, poate agrava această situație, în special la femeile aflate în postmenopauză sau la persoanele predispuse la probleme osoase.
Efecte psihologice și cognitive
Pe termen scurt, dieta ketogenică poate induce o stare de claritate mentală datorită folosirii cetonelor ca sursă de energie pentru creier. Cu toate acestea, un studiu din Frontiers in Psychology (2020) a indicat că, pe termen lung, dieta keto poate afecta starea de spirit și sănătatea psihică. Carbohidrații joacă un rol esențial în sinteza serotoninei, hormonul responsabil de starea de bine. O dietă săracă în carbohidrați poate contribui la apariția simptomelor de depresie și anxietate, în special la persoanele care sunt deja predispuse la aceste tulburări.
Riscurile Dietei Ketogenice: Importanța Supravegherii Medicale pe Termen Lung
Dr. Lygia Alexandrescu, nutriționist CIO , avertizează că dieta ketogenică, deși poate oferi rezultate imediate în pierderea în greutate, trebuie privită cu prudență, în special pe termen lung. Riscurile pentru sănătate, cum ar fi deficiențele nutriționale, bolile cardiovasculare, afectarea funcției renale și hepatice, precum și impactul asupra sănătății psihologice, sunt argumente solide care susțin necesitatea monitorizării atente de către un specialist.
Pentru cei care consideră adoptarea dietei keto, consultarea unui medic nutriționist este esențială, deoarece doar un specialist poate evalua dacă acest regim este potrivit pentru nevoile individuale și cum poate fi ajustat pentru a minimiza riscurile pe termen lung.
Pentru orice întrebări legate de alimentație, pentru energie maximă și stare de bine, puteți accesa programul „Slăbește și Menține-te!”
